Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare de întreprins în Zonele Urbane Marginalizate
Analiza sectoarelor de dezvoltare a reliefat o serie de probleme, identificate din mai multe surse: studiul de referință realizat în cadrul comunității, focus-grupuri desfășurate cu cu persoane marginalizate din teritoriul SDL, discuții de grup cu reprezentanți ai sectorului privat, societății civile li ai administrației publice locale, fișe de observații. Problemele au fost formulate pe categorii, urmărindu-se identificarea problemelor cheie (rezumate în această anexă), a relevanței acestora față de zonele urbane marginalizate analizate, cu punerea în evidență a proiectelor / acțiunilor întreprinse anterior și a resurselor sociale, umane, economice și de mediu care pot fi utilizate pentru a soluționa problema.
Sector Infrastructură
Problema #1: Infrastructură de bază degradată
Străzile şi trotuarele sunt într-o stare degradată şi necesită reabilitări în cadrul teritoriului SDL (în special în ZUM 2, 6 şi 12). Iluminatul stradal este necorespunzător și crește nesiguranța locuirii.
În această direcție, pe teritoriu SDL au fost derulate și sunt în diverse faze de plementare proiecte de reabilitare străzi cu finanțare prin POR, A.P. 4 Sprijinirea Dezvoltării urbane durabile, Prioritate de investiții 4.1. – Mobilitate urbană durabilă (ex. modernizarea bd. Oțelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei și Gh. Asachi din apropierea ZUM 7). Similar, în ceea ce privește sistemul public de iluminat, au fost realizate investiții și altele sunt în derulare inclusiv la nivelul ZUM-urilor 4, 8. Având în vedere că nu au fost semnalate probleme acute de mobilitate la nivelul zonelor urbane marginalizate cauzate de aceste probleme, rezolvarea lor va fi posibilă prin mobilizarea resurselor umane și economice de la nivelul factorilor de decizie responsabili (Primăria Municipiului, Consiliul Județean, după caz). Resursele GAL vor fi mobilizate cu precădere în direcția sensibilizării membrilor comunității și a responsabilizării acestora în direcția menținerii infrastructurii urbane într-un mod responsabil, pentru ca investițiile realizate în acest domeniu să aibă o durată de viață cât mai mare.
|
Măsuri posibile · Modernizarea sistemului public de iluminat · Modernizarea infrastructurii de bază – străzi și trotuare · Acțiuni de implicare activă a membrilor comunității în sesizarea și soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea |
Sector Spații publice urbane
Problema #2: Spaţiul urban degradat şi lipsit de funcţiuni necesare consolidării spiritului comunitar
Perimetrul 1 – Zona de Sud-Est a orasului (ZUM 1, 2, 3, 4, 5)
Spaţiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente; parcurile, locurile de joacă pentru copii necesită reabilitări. Este necesară toaletarea copacilor din perimetru. Persoanele din teritoriul SDL solicitând frecvent „mai multe spaţii verzi”, ”spații verzi mai îngrijite”, ”amenajarea spațiilor verzi” (ZUM 2, 6, 7, 8, 12), ”mai multe parcuri” (”e unul în stare proastă”, ”parc adecvat tuturor vârstelor – gen Grădina Publică”) (ZUM 7, 9, 12), ”mai multe locuri de joacă pentru copii (să aibă și copaci plantați)”, ”amenajarea locurilor de joacă pentru copii care lipsesc cu desăvârșire”).
Lipsesc platforme de gunoi în zona limitrofă a teritoriului SDL, ceea ce conduce la o imagine degradată și o atmosferă insalubră a spațiului urban. Persoanele din teritoriul SDL remarcă și lipsa de asumare a responsabilității, solicitând ”avertizați tinerii de pe stradă să nu mai facă mereu covor de coji de semințe pe trotuar – se întâmplă mereu vara”, ”se adună persoane zgomotoase foarte des”, ”să fie liniște”, ”diminuarea zgomotului din Talcioc”, ”obligarea proprietarilor de teren să-și curețe bălăriile”, ”terenurile nelucrate să fie curățate de bălării – ambrozie”.
În perioada anterioară au mai fost desfășurate proiecte de amenajare parcuri și spații verzi (ex. în apropierea ZUM 7 – Parc Micro 18, acțiunile realizate de prestatorii SC Gospodarire Urbană SRL şi Serviciul Public Ecosal Galaţi precum: dezvoltarea suprafeţei acoperită cu spaţii verzi amenajate, prin lucrări de gazonare, plantare flori, plantare arbuşti şi gard viu, plantare arbori; întreţinerea spaţiilor verzi; lucrări de intervenţie asupra arborilor uscaţi, îmbătrâniţi, scorburoşi, care prezentau pericol de prăbuşire, aflaţi pe domeniul public, proiectele ale Primăriei de achiziție şi montare bănci din fontă, copertine tip urban, mese de șah din beton, garduri protecție spații verzi. GAL va mobiliza resurse economice, umane atât pentru investiții care vizează spațiul urban degradat și integrarea acestuia cu funcţiuni necesare consolidării spiritului comunitar, punanând accent pe sensibilizarea membrilor comunității și responsabilizarea acestora în direcția menținerii infrastructurii urbane într-un mod responsabil, pentru ca investițiile realizate în acest domeniu să aibă o durată de viață cât mai mare.
|
Măsuri posibile · Amenajarea sau modernizarea zonelor verzi şi a terenurilor abandonate din zonele defavorizate (amenajarea unui parc) · Amenajare spaţii de joacă pentru copii, care să fie accesate de toată comunitatea · Responsabilizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte utilizarea infrastructurii şi spaţiului public prin întocmirea şi distribuirea de coduri de conduită în parcuri şi locuri de joacă pentru copii |
Sector Mobilitate urbană și Locuire
Problema #3: Mobilitate îngreunată
Perimetrul 3 – Zona de Nord-Vest a orașului (ZUM 8, 9, 10, 11, 12, 13)
Spațiile de parcare sunt insuficiente (ZUM 2, 4, 6, 7, 11), persoanele din teritoriu solicitând ”parcări suplimentare”, ”suplimentarea locurilor de parcare din preajma blocurilor”, ”repararea asfaltului din zona de parcat pentru că se acumulează noroi”. Mobilitatea locuitorilor este îngreunată din lipsa unor stații pentru mijloacele de transport în comun în zona limitrofă a teritoriului SDL.
Preocupările anterioare ale Primăriei au vizat crearea de locuri de parcare (lipsa locurilor de parcare fiind o problemă acută la nivelul întregului municipiu), acest lucru realizându-se în zona funcţională aferentă teritoriului SDL, în ZUM 7, 9 şi în zona funcţională din apropierea ZUM 5, 6. Problema nu a fost semnalată ca fiind acută de comunitatea marginalizată, în sensul că nu a fost corelată cu imposibilitatea de a ajunge la locul de muncă sau în alte zone de interes pentru membrii comunităţii.
|
Măsuri posibile · Amenajarea stațiilor pentru mijloacele de transport în comun în zonele în care lipsesc. · Amenajarea de noi spații de parcare |
Problema #4: Condiţii precare de locuire
Una dintre cele mai grave probleme comune cu care se confruntă poplaţia din zonele urbane marginalizate analizate este reprezentată de condiţiile de locuire şi în special:
- starea şi calitatea locuinţelor: locuinţe degradate;
- supraaglomerarea spaţiilor de locuit;
- nesiguranţa locativă: lipsa proprietății / situația juridică incertă a imobilelor in care locuisc, lipsa actelor pentru locuință (domiciliul lipsă);
Majoritatea locuinţelor sunt degradate, având un grad avansat de deteriorare a structurii de rezistență și au nevoie de expertiză tehnică pentru a evalua necesitatea de consolidare a clădirilor. Blocurile necesită să fie modernizate și izolate termic.
Deși au mai fost construite locuințe sociale în ultimii ani, existența acestora este o nevoie acută, experiența autorității publice locale în această direcție susținând intenția de a realiza complementaritatea intervențiilor în infrastructura de locuire cu intervenții pentru dezvoltarea capitalului uman și creșterea veniturilor obținute de populația defavorizată.
În privinta locuinţelor supra-aglomerate (<15,33m2 per persoana), pragul la nivelul teritoriului SDL este de 55,5% locuințe care se află în această situație, cele mai aglomerate regăsindu-se în ZUM 2 şi ZUM 1.
Perimetrul 1 – Zona de Sud-Est a orasului (ZUM 1, 2, 3, 4, 5)
În zonă se înregistrează condiţii precare de locuire date de supraaglomerarea locuinţelor sociale existente, lipsa utilităţilor la aceste locuinţe şi utilizarea unor locuințe improvizate, în special la nivel ZUM 2.
Perimetrul 2 – Zona de Sud-Vest a oraşului (ZUM 6, 7)
Locuinţele din zonă sunt caracterizate de o serie de probleme specifice precum: instalaţii sanitare defectuoase, subsoluri neigienizate, lipsa izolaţiei termice la blocuri, aspect degradat al scărilor de bloc, acces îngreunat în apartamente determinat de defectarea lifturilor sau lipsa rampelor de acces, în special la nivelul ZUM 6.
Perimetrul 3 – Zona de Nord-Vest a orașului (ZUM 8, 9, 10, 11, 12, 13)
În zona limitrofă teritoriului SDL nu au fost efectuate lucrări de cadastru iar construcţiile existente sunt lipsite de utilităţi (apă potabilă, gaze, canalizare). De asemenea, condiţiile de locuit sunt improprii, existând locuinţe fără încălzire, subsoluri neigienizate şi scări de bloc cu aspect degradat care necesită renovare.
În privinţa gradului de satisfacţie locuitorii sunt nemulțumiți şi foarte nemulțumiți în proporție de 26% de gospodăria proprie (în special în ZUM 2 și 5), în proporție de 30% locuitorii sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de zona în care locuiesc (în special ZUM 2, 5, 8 dar și 6 și 9). Locuitorii din SDL formulează așteptări din partea autorităților publice pentru rezolvarea problemei de locuire, precum: ”să dea Primăria case mai mari”, ”să ne ajute Primăria cu altă casă”.
|
Măsuri posibile · Construirea de locuinţe sociale în vederea asigurării accesului la o locuire adecvată pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. · Introducerea unui regulament de ordine interioară pentru locuințele sociale și monitorizarea respectării acestuia; · Campanii de informare privind consumul responsabil de apă/ curent electric/ gaz metan. o Educarea locatarilor în sensul în care să verifice înregistrările de consum făcute de angajații furnizorilor de utilități. o Înregistrările să se facă în prezența locatarilor și cu participarea lor. · Realizarea unui program de consiliere pentru adulţi şi copii care vor fi beneficiarii locuințelor sociale, precum şi introducerea unui regulament de ordine interioară bazat pe recompense (pentru copii) şi sancţiuni (adulţi), prin care comunitatea să fie motivată şi responsabilizată. · Campanii de informare pentru combaterea segregării rezidenţiale |
Sector Ocupare
Problema #5: Nivelul scăzut de ocupare pe piaţa muncii şi veniturile insuficiente
În zonele urbane marginalizate din Galaţi, rata de ocupare a populaţiei este extrem de scăzută, iar dintre cei care lucrează, foarte puţini au un loc de muncă stabil, având slujbe sezoniere sau lucrează în sectorul informal (fără contract de muncă). Șansele de a intra pe piața muncii scad din cauza nivelului scăzut de educaţie, lipsei calificărilor şi discriminarea din partea angajatorilor. La toate acestea se adaugă contextul economic general în care oferta de locuri de muncă este redusă.
Din Studiul de referință a rezultat ca problemă comună la nivel tuturor zonelor urbane marginalizate dificultatea în privinţa accesului pe piaţa muncii.
În privința veniturilor, se remarcă faptul că alocațiile copiilor sunt foarte importante în traiul de zi cu zi din gospodăriile respondenților din teritoriul SDL, mai ales la nivelul ZUM 2, 5 și 7 dar și la nivel de ZUM 1, 4, 6, 11 şi 12. Pensiile sunt relevante în principal pentru locuitorii din ZUM 6, 2, 8, 11 și 12. Ajutoarele sociale sunt menționate ca principală sursă de venit în ZUM 2, 3, 5, 6 și 1.
Nu doar venitul gospodăriei în sine reprezintă problema membrilor acesteia, ci și implicațiile generate de nivelul acestuia. Adesea, venitul se poate constitui și din surse nefiscalizate, sau pur și simplu, chiar dacă are o valoare redusă, poate acoperi nevoile modeste, pe care o persoană le stabilește. Totuși, un venit mic înseamnă capabilități reduse de a asigura nevoile de bază, esențiale unei calități a vieții onorabile. ZUM-urile 2, 4 şi 5 se remarcă în ceea ce priveşte existenţa datoriilor acumulate pentru plata utilităţilor.
Practic, datele indică faptul că în teritoriul SDL, mai exact în zona marginalizată, există o rată extrem de ridicată a persoanelor care traiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a activității, problemă care trebuie abordată cu prioritate în cadrul unui proiect de intervenție viitor. Se remarcă cel puțin ZUM 1, 2, 5, 6 în care locuitorii menționează frecvent problema lipsei locurilor de muncă, solicitând ”să se găsească locuri de muncă”. În ZUM 2 se remarcă și o pondere ridicată a tinerilor (16-24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare, șomeri sau persoane inactive.
Având în vedere că angajarea în schimbul unor salarii decente reprezintă cea mai sigură cale de a scăpa de sărăcie, se impun măsuri integrate care să conducă la creşterea ratei de ocupare şi implicit a veniturilor populaţiei marginalizate.
În vederea evitării segregării și asigurării egalității de șanse, de gen și nediscrimănirii, se constată deasemenea necesitatea participării populației tinere din comunitatea marginalizată la programe de formare profesională în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv și organizarea de programe de învățare la locul de muncă.
|
Măsuri posibile · Participarea la programe de ucenicie la locul de muncă și programe de stagii (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor); · Oferirea de servicii de ocupare individualizate: informare și consiliere profesională, plasare pe piața muncii, formare profesională, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, care vor viza: – Furnizarea de informații privind piața muncii si evoluția ocupațiilor; – Evaluarea si autoevaluarea personalitații în vederea orientarii profesionale prin identificarea compatibilitații dintre nivelul de calificare, aspirațiile individuale si posibilitațile de angajare. – Dezvoltarea abilitații si încrederii în sine a persoanelor în cautarea unui loc de munca, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria cariera presupune încurajarea autonomiei si cresterea gradului de motivare, astfel încât persoanele consiliate sa se implice activ în rezolvarea problemelor individuale, asumându-si responsabilitatea luarii celei mai bune decizii pe plan profesional. – Instruirea în metode si tehnici de cautare a unui loc de munca este dedicata tehnicilor de cautare a unui loc de munca, simularea unui interviu, redactarea unui Curriculum Vitae European, a unei scrisori de intenție, a unei scrisori de mulțumire, etc. Persoanele beneficiare vor fi capabile sa îsi construiasca un plan de cariera, sa exploreze traseele educaționale, sa cunoasca modalitațile de promovare personala si sa identifice stilul decizional. Ca mijloace de realizare se vor folosi proiecții de slide-uri, prezentari powerpoint, fise individuale de lucru, joc de rol si studii de caz. – derularea unor campanii de constientizare a importanței ocuparii si formarii prin staționarea cu un cort de campanie în zonele marginalizate timp de câte o saptamâna atât pe componenta formare cât si pe cea de ocupare. Vor fi abordați direct membri grupului ținta si se vor purta discuții despre ocupare/formare. Vor fi distribuite brosuri elaborate de consilierii pe campanie si se vor organiza activitați de dezvoltare persoanala pentru membri grupului tinta. Toate acestea având scopul de a crea interes pentru participarea la activitațile de informare si consiliere ocupaționala si cele de formare si de mediere a muncii. · Activități de informare, orientare şi consiliere profesională pentru găsirea unui loc de muncă. · Facilitarea accesului pe piața forței de muncă prin organizarea de târguri de joburi pe teritoriul SDL și sprijinirea parteneriatelor cu sectorul privat în vederea medierii locului de muncă – Organizarea unui Târg de locuri de muncă o dată pe an – Organizare de stagii de munca de o zi pentru a cunoaste profilul unor meserii, dar si pentru combaterea prejudecaților angajatorilor fața de persoanele din zonele marginalizate, aceste stagii vor fi urmate de discuții moderate între anagajatori si persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă · Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane vulnerabile; · Oferirea de servicii personalizate pentru înființarea de afaceri şi ocuparea pe cont-propriu și acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înfiinţare afacere · Acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înfiinţare afacere · Crearea de întreprinderi sociale · Campanii de informare şi conștientizare pentru nediscriminare pe piața muncii · Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ ONG-uri pentru calificarea forţei de muncă |
Sector Educaţie
Problema #6: Neparticipare școlară și risc de abandon şcolar
Sărăcia este principala barieră privind accesul și participarea la educație la nivel preșcolar şi şcolar în zona analizată. Există persoane care nu au fost niciodată la școală, incidența acestora cazuri fiind mai mare în ZUM 1, 2 și 5. Problema neparticipării școlare şi riscul crescut de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii au mai multe cauze interdependente: condiţiile de trai, lipsurile materiale, neimplicarea părinţilor, lipsa de motivaţie. În unele familii numeroase, copiii mai mari abandonează şcoala pentru a avea grijă de fraţii mai mici. În cazul fetelor, în general, acestea se mărită timpuriu şi părăsesc şcoala.
Nivelul scăzut de educaţie al adulţilor se reflectă ulterior în lipsa calificării şi în excluderea de pe piaţa muncii formale.
Mediul de acasă nu încurajează participarea şcolară, părinţii nu se implică în motivarea şi educarea copiilor iar majoritatea cadrelor didactice nu sunt proactive în atragerea şi integrarea copiilor în şcoală, nu sunt pregătite profesional sau nu au capacitatea să gestioneze comunicarea cu copiii provenind din zone defavorizate.
Un număr mare de elevi se confruntă cu dificultăţi de învăţare iar motivaţia pentru a învăţa este scăzută, la acest aspect contribuind şi infrastructura educaţională deficitară, in condiţiile unui număr semnificativ de spaţii şcolare fără autorizaţii sanitare de funcţionare.
Infrastructura educaţională este în continuare degradată, deși au fost realizate investiții în renovarea clădirilor aparținând grădinițelor și școlilor în ultimii 5 ani.
Persoanele care ajung la vârsta legală pentru angajare nu au perspective de inserţie socio-profesională în lipsa unor măsuri orientate spre a facilita inserţia acestora în câmpul muncii. Probleme cu care se confruntă populaţia aptă de muncă sunt astfel legate de dificultăţi în privinţa accesului şi menţinerii pe piaţa muncii.
|
Măsuri posibile · Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie antepreşcolară şi preşcolară prin construirea unei creşe pe teritoriul SDL · Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie în învăţămîntul şcolar prin reabilitarea de şcoli din teritoriul SDL · Intervenţii integrate care vizează educația timpurie de nivel antepreșcolar și preșcolar şi combaterea discriminării · Campanii de informare care vizează desegregarea școlară și combaterea abandonului școlar · Organizarea de programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală · Program de pregătire a cadrelor didactice din toate școlile din apropierea zonei pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate (să fie proactive în integrarea lor în şcoală, să comunice cu părinţii și cu copiii etc.) |
Problema #7: Lipsa de pregătire profesională care să faciliteze accesul în piaţa muncii
Analfabetismul și nivelul scăzut de educaţie al adulţilor se reflectă în lipsa calificării şi în excluderea de pe piaţa muncii formale. Lipsa unui nivel minim de educaţie duce la excluderea lor ca potenţiali beneficiari de cursuri de calificare, prin urmare, excluderea de la obţinerea unei slujbe pe piaţa formală.
O problemă comună pe toate ZUM-urile analizate, persoanele care ajung la vârsta legală pentru angajare nu au perspective de inserţie socio-profesională în lipsa unor măsuri orientate spre a facilita inserţia acestora în câmpul muncii. Probleme cu care se confruntă populaţia aptă de muncă sunt astfel legate de dificultăţi în privinţa accesului şi menţinerii pe piaţa muncii.
|
Măsuri posibile · Realizarea de programe de tip a doua şansă pentru persoanele adulte: o consiliere și programe de educație parentală pentru membrii familiilor copiilor și adulților care se află în afara sistemului educational; o acțiuni și campanii de conștientizare destinate creșterii ratelor de menținere în sistemul inițial de învățământ și pentru a asigura înțelegerea beneficiilor pe care le oferă educația în relație cu oportunitățile de angajare, furnizarea de programe de tip ”A doua șansă”; o măsuri care vizează creșterea numărului de persoane care se reîntorc în sistemul de educație; · Campanii de constientizare destinate cresterii ratelor de mentinere in sistemul initial de invatamant si pentru a asigura intelegerea beneficiilor pe care le ofera educatia in relatie cu oportunitatile de angajare si pentru revenirea in sistemul de invatamant – ex. identificarea unor exempe de buna practica in comunitate pentru a motiva tinerii si persoanele care au parasit timpuriu scoala |
Sector Acces la servicii
Problema #8: Accesul redus la servicii (sociale şi medicale)
Membrii comunităţii au acces redus la servicii medicale. Din cauză că lucrează cu forme legale de muncă și/sau pentru că nu au acte de identitate, mulţi dintre ei nu au asigurare medicală și nu sunt înscriși la un medic de familie sau nu au bani să meargă la medic.
Locuirea în condiţii mizere, sărăcia şi foametea duc la deteriorarea semnificativă a stării de sănătate, determinând boli grave sau deteriorând starea generală de sănătate.
Există centre multifuncționale în care se pot desfășura diverse activități educaționale, social-culturale și/sau medicale (ex. centrul comunitar de servicii sociale amplasat pe teritoriul SDL în apropierea ZUM 4), dar care nu sunt suficient accesate de membrii comunităţii.
|
Măsuri posibile · Oferirea de servicii sociale, comunitare, agrement și sport, inclusiv pentru copii, tineri, adulți/părinți etc. din categoria persoanelor defavorizate, inclusiv furnizarea de servicii de către echipe mobile, multifuncționale: o realizarea de anchete pe teren pentru a identifica copiii în situații de vulnerabilitate (în sărăcie extremă, în risc de abandon, victime ale violenței, neglijării sau exploatării, fără documente de identitate, neînscriși în învățământ sau care au abandonat școala etc.) care să fie referiți către instituțiile responsabile cu oferirea de sprijin și protecție, eventual către serviciile specializate de asistență socială care pot întocmi anchete sociale. o acompanierea copiilor în situații vulnerabile și oferirea de asistență în vederea creșterii accesului acestora la beneficii și servicii sociale o acordarea de vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială o oferirea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc. (de exemplu măsuri active de ocupare, formare profesională, educație, măsuri de inserție socio-profesională, servicii – sociale/medicale, /medico-sociale, consiliere psihologică etc.); o furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie) o Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale; o Pachet de servicii sociale destinat prevenirii separării copilului de familia sa · Asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă, de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/ servicii sociale. · Campanii de informare care vizează creşterea accesului la serviciile sociale, acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor și combaterea nediscriminării |
Sector Comunitate şi imagine publică
Problema #9: Lipsa de coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei
Comunitatea are un nivel de coeziune foarte scăzut. Membrii comunității nu reușesc să se mobilizeze, să reacționeze sau să lucreze împreună pentru atingerea unui obiectiv comun.
Percepţia generală asupra zonelor marginalizate este una negativă. Imaginea zonei este dată în principal de lipsa curăţeniei, dar și de nivelul ridicat de infracționalitate. Mass media transmite știri negative despre comunitățile marginalizate. Populația zonelor analizate, cu precădere populația de etnie romă resimte sentimentul de discriminare. Acesta este resimțit cu precădere în școli și în momentul angajării.
|
Măsuri posibile · Implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea · Identificarea și consolidarea de parteneriate pentru soluţionarea problemelor comunitaţilor marginalizate · Organizarea anuală de ateliere de lucru în scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a imbunătăţi competenţele şi modalităţile de abordare a acestora de către restul comunităţii şi de a combate stereotipurile şi prejudecăţile membrilor comunităţii · Parteneriat cu mass media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă și transformarea imaginii acesteia; prevenirea şi diminuarea fenomenului discriminării prin intermediul posturilor TV şi radio locale · Crearea unei aplicaţii software prin care cetăţenii din comunitatea marginalizată pot trimite mesaje privind situaţiile în care ei sunt victime ale discriminării, corupţiei, violenţei, abuzului sau exploatării pentru sesizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul respectiv · Instruirea diriginţilor claselor gimnaziale pentru dezvoltarea abilităţilor de a promova diversitatea şi incluziunea copiilor marginalizaţi, inclusiv a copiilor de etnie romă; · Campanii de informare care au ca scop pregătirea procesului de desegregare și integrare a grupului marginalizat în societate. Aceste campanii vor viza în special desegregarea școlară și cea legată de locuire. · Organizarea de ședințe publice periodice pentru a informa și a consulta comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, rezultatele și problemele legate de acestea. · Organizarea unor evenimente/ manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune (ex: concerte, expoziții produse tradiționale, demonstrații de activități tradiționale, etc.) ar putea duce la întărirea coeziunii sociale și a înțelegerii în zona analizată · Campanie de îmbunătățire a imaginii zonei |